· Ceremonia orbirii (1996)

Referințe critice (selectiv)

·„Dezinvoltă, inteligentă, des-cătuşată, poeta cultivă, în ton grav, pe spaţii largi, cu instrumente relativ tradiţionale, un lirism de bună factură, superior speculativ, concentric. Revendicându-se, explicit, de la un arbore genealogic bogat (Rilke, Bacovia, Baudelaire, Rimbaud), Aura Christi îşi asumă, în acelaşi timp, biografia, feminitatea, dublate de un spirit critic eseistic, inaugural […]” / Lucian Vasiliu, Aura Aurei, Convorbiri literare, nr. 1, ianuarie 1998

· „Copil la figurat şi om matur la propriu, Aura Christi face prezenţă agreabilă pe la conclavurile poeticeşti din Bucureşti şi din ţară. Prezenţa ei atât de susţinută în presa literară, în special în Contemporanul, serie nouă girată de experimentatul Nicolae Breban, a impus-o ca pe o vedetă de televiziune. Probabil şi numele (care nu poate fi decât un pseudonim?!) funcţionează ca un magnet în faţa ochilor dornici să citească poezie. Am cunoscut-o, cred, prin 1993, când a venit la Botoşani într-un grup destul de lărgit de poeţi din Basarabia. Tunsă scurt, cu un cap ca de copil, nici n-am putut crede atunci că ea este autoarea unui volum de poezie pe care, mai târziu, nu cu mult, l-am citit cu plăcere. Este vorba de volumul De partea cealaltă a umbrei, publicat în 1993, anul debutului editorial al Aurei Christi. Am crezut-o de atunci o poetă din Basarabia. Dar am descoperit-o şi redescoperit-o în paginile revistelor din România. Uneori chiar prea des, cu poeme lungi, pletorice, dar construite cu ştiinţă, sub aura cărora domina încă o naivitate lirică pe care numai poeţii adevăraţi ştiu să o mascheze şi s-o transforme în valoare estetică. Am început s-o suspectez de grafomanie, aşa cum face orice lector care descoperă numele unui poet prea des în paginile revistelor. Însă nu m-am lăsat copleşit de această prejudecată şi am citit în continuare poezia Aurei Christi, descoperind în ea satisfacţii. […] Noul registru liric al poetei Aura Christi mi se pare benefic şi convingător pentru ceea ce înseamnă evoluţia unei poete tinere, foarte prolifice, cu resurse încă nebănuite. Generozitatea registrului liric creează o stare de aşteptare lectorului, ceea ce nu este deloc de neglijat în momentele actuale când mulţi poeţi se cantonează într-un discurs previzibil, obositor şi obosit.” / Gellu Dorian, Pe acelaşi raft, Convorbiri literare, nr. 10, 1999